Scurt istoric.
Creฤm energie din apฤ
Hydrogen Expert
Cel care avea sฤ se ocupe รฎn mod serios de studiul proprietฤลฃilor acestui gaz este faimosul chimist britanic Henry Cavendish (1731-1810). A fost un fizician ศi chimist cunoscut pentru descoperiri precum compoziศia apei sau calculul densitฤศii Pฤmรขntului. La fel, el a fost primul care a obศinut hidrogen ศi a mai obศinut din cercetฤrile lui calculul constantei gravitaศionale. "Cel mai bogat dintre รฎnvฤลฃaลฃi ลi cel mai รฎnvฤลฃat dintre bogaลฃi", dupฤ cum spunea unul dintre contemporani, Cavendish era ลi cel mai meticulos dintre oamenii de ลtiintฤ. Se spune cฤ atunci cรขnd Cavendish lua o carte din propria-i bibliotecฤ รฎntotdeauna รฎsi punea รฎn locul ei cartea de vizitฤ.
Cunoscut ca cel mai liniลtit dintre savanลฃi, devotat รฎn intregime cercetฤrii ลtiintifice, รฎntotdeauna absorbit de ลtiinลฃฤ, avea reputatia unui pustnic excentric. Ori acestea erau tocmai calitatile care faceau posibilฤ descoperirea noului gaz, hidrogenul.
รn anul 1766, Cavendish a descoperit cฤ hidrogenul poate fi obลฃinut prin acลฃiunea metalelor (fier, cositor) cu acizi minerali ca acidul sulfuric sau acidul clorhidric. El a observat cฤ gazul care rezultฤ explodeazฤ cรขnd este amestecat cu aerul ศi este aprins. A mai realizat cฤ nu รฎntreลฃine arderea ลi deci nici viaลฃa. Astfel, l-a denumit โaer inflamabilโ. รntre timp se descoperise oxigenul.
Cel dintรขi element gazos
รncฤ din secolul al XVIโlea, Paracelsus, cu numele real Phillip von Hohenheim (medic, botanist, alchimist ศi astrolog renascentist,1493-1541) descoperฤ Hidrogenul gazos H2 din reacศia provenitฤ prin amestecarea metalelor cu acizi puternici. Astfel observฤ cฤ prin acลฃiunea acidului sulfuric diluat asupra fierului, spunea el โse ridicฤ un gaz care ลฃรขศneลte ca vรขntulโ. Nu ศtia cฤ gazul inflamabil produs de aceastฤ reacศie chimicฤ era un nou element chimic. Alฤturat regฤseศti o copie a corespondenศei primite de Kopp รฎn 1845, cรขnd a acceptat declaraศia, fฤrฤ confirmare, sub autoritatea lui Hoefer, pe care a prezentat-o โโรฎn lucrarea lui โHistoire de la Chimieโ, prin care acศiunile lui Paracelsus au fost รฎntr-un final recunoscute.
รn anul 1609, Jan-Baptiste Van Helmont, chimist, fiziolog ศi medic la Bruxelles (1580 - 1644), pasionat ศi influenศat de cercetฤrile lui Paracelsus, descrie acest gaz ca o varietate a aerului, dar fiindcฤ ardea, era confundat cu alte gaze combustibile cunoscute atunci ca metanul sau oxidul de carbon, a cฤror compoziลฃie chimicฤ รฎncฤ nu era ลtiutฤ. El a lucrat รฎn anii imediat dupฤ Paracelsus ศi ascensiunea iatrochimiei ศi este uneori considerat a fi โfondatorul chimiei pneumatice.
Ulterior, รฎn 1671 Robert Boyle (1627 - 1691), primul chimist modern, a fost un pionier รฎn experimentarea riguroasฤ. Cunoscut pentru legea lui Boyle, care descrie relaศia fundamentalฤ dintre presiunea unui gaz ศi volumul pe care รฎl ocupฤ, menลฃiona cฤ turnรขnd acid sulfuric sau clorhidric peste piliturฤ de fier, se degajฤ โun aerโ. Astfel a redescoperit reacศia dintre pilitura de fier ศi acizii diluaศi, care are ca rezultat producerea de hidrogen gazos. El a observat cฤ aceste fumuri erau foarte inflamabile ศi cฤ flacฤra degaja multฤ cฤldurฤ, dar nu prea multฤ luminฤ.
Renaศterea apei.
รn anul 1783 marele savant francez Antoine Lavoisier (1743 - 1794), chimist, filozof ลi economist, a fost cea mai imporยญtantฤ personalitate care a contribuit la dezvoltarea chimiei. El a clasificat substanลฃele anorganice รฎn oxizi, baze, acizi ลi sฤruri. Dupฤ ce a demonstrat cฤ apa ศi aerul nu sunt elemente chimice, a inclus รฎn cartea sa o listฤ a acelor substanศe pe care el le considera elementare. Deศi lista lui conศine cรขteva erori, tabelul periodic modern al elemenยญtelor chimice este รฎn esenศฤ o versiune รฎmbunฤtฤศitฤ a celui elaborat de Lavoisier. A fost primul care a enunศat clar principiul conservฤrii masei รฎn reacศiile chimice. Denumit pฤrintele chimiei moderne, era รฎn plinฤ activitate de reformare ลi modernizare a chimiei. Celebru pentru cercetฤrile sale extraordinare despre oxigen, hidrogen ศi combustie, รฎmpreunฤ cu un colaborator de-al lui, Lavoisier a reuลit sฤ producฤ apฤ prin ardere aplicรขnd formula 2H2 + O2 = 2H2O. El dฤ acestui gaz numele de hidrogen de la cuvintele โhidroโ= apฤ ลi โgennonโ= a da naลtere, pentru cฤ principala proprietate a Hidrogenului este de a da naลtere apei.
Cu certitudine, dacฤ nu ar fi fost ghilotinat la vรขrsta de 50 de ani, chipurile pentru trฤdare, chimia ar fi fost mult mai evoluatฤ astฤzi. Vezi toatฤ istoria lui aici.
HydrogenExpert.ro - 2022 - Toate drepturile rezervate -
รnvaศฤ despre hidrogen
Kit-uri de instalare HHO
Contact
Hartฤ site