Scurt istoric.

Viitorul nostru se bazeazฤƒ pe hidrogen
Viitorul nostru se bazeazฤƒ pe hidrogen

Creฤƒm energie din apฤƒ

รŽmpreunฤƒ salvฤƒm Planeta

Hydrogen Expert 

Viitorul nostru se bazeazฤƒ pe hidrogen
Viitorul nostru se bazeazฤƒ pe hidrogen

Creฤƒm energie din apฤƒ

รŽmpreunฤƒ salvฤƒm Planeta

Hydrogen Expert 

Redu consumul de carburant cu ajutorul sistemelor de hidrogem HHO

 

Cel care avea sฤƒ se ocupe รฎn mod serios de studiul proprietฤƒลฃilor acestui gaz este faimosul chimist britanic Henry Cavendish (1731-1810). A fost un fizician ศ™i chimist cunoscut pentru descoperiri precum compoziศ›ia apei sau calculul densitฤƒศ›ii Pฤƒmรขntului. La fel, el a fost primul care a obศ›inut hidrogen ศ™i a mai obศ›inut din cercetฤƒrile lui calculul constantei gravitaศ›ionale. "Cel mai bogat dintre รฎnvฤƒลฃaลฃi ลŸi cel mai รฎnvฤƒลฃat dintre bogaลฃi", dupฤƒ cum spunea unul dintre contemporani, Cavendish era ลŸi cel mai meticulos dintre oamenii de ลŸtiintฤƒ. Se spune cฤƒ atunci cรขnd Cavendish lua o carte din propria-i bibliotecฤƒ รฎntotdeauna รฎsi punea รฎn locul ei cartea de vizitฤƒ.

Cunoscut ca cel mai liniลŸtit dintre savanลฃi, devotat รฎn intregime cercetฤƒrii ลŸtiintifice, รฎntotdeauna absorbit de ลŸtiinลฃฤƒ, avea reputatia unui pustnic excentric. Ori acestea erau tocmai calitatile care faceau posibilฤƒ descoperirea noului gaz, hidrogenul.

รŽn anul 1766, Cavendish a descoperit cฤƒ hidrogenul poate fi obลฃinut prin acลฃiunea metalelor (fier, cositor) cu acizi minerali ca acidul sulfuric sau acidul clorhidric. El a observat cฤƒ gazul care rezultฤƒ explodeazฤƒ cรขnd este amestecat cu aerul ศ™i este aprins. A mai realizat cฤƒ nu รฎntreลฃine arderea ลŸi deci nici viaลฃa. Astfel, l-a denumit โ€œaer inflamabilโ€. รŽntre timp se descoperise oxigenul.

 

Descoperirea hidrogenului

Cel dintรขi element gazos

รŽncฤƒ din secolul al XVIโ€“lea, Paracelsus, cu numele real Phillip von Hohenheim (medic, botanist, alchimist ศ™i astrolog renascentist,1493-1541) descoperฤƒ Hidrogenul gazos H2 din reacศ›ia provenitฤƒ prin amestecarea metalelor cu acizi puternici. Astfel observฤƒ cฤƒ prin acลฃiunea acidului sulfuric diluat asupra fierului, spunea el โ€žse ridicฤƒ un gaz care ลฃรขศ™neลŸte ca vรขntulโ€. Nu ศ™tia cฤƒ gazul inflamabil produs de aceastฤƒ reacศ›ie chimicฤƒ era un nou element chimic. Alฤƒturat regฤƒseศ™ti o copie a corespondenศ›ei primite de Kopp รฎn 1845, cรขnd a acceptat declaraศ›ia, fฤƒrฤƒ confirmare, sub autoritatea lui Hoefer, pe care a prezentat-o โ€‹โ€‹รฎn lucrarea lui โ€žHistoire de la Chimieโ€, prin care acศ›iunile lui Paracelsus au fost รฎntr-un final recunoscute. 

รŽn anul 1609, Jan-Baptiste Van Helmont, chimist, fiziolog ศ™i medic la Bruxelles (1580 - 1644), pasionat ศ™i influenศ›at de cercetฤƒrile lui Paracelsus, descrie acest gaz ca o varietate a aerului, dar fiindcฤƒ ardea, era confundat cu alte gaze combustibile cunoscute atunci ca metanul sau oxidul de carbon, a cฤƒror compoziลฃie chimicฤƒ รฎncฤƒ nu era ลŸtiutฤƒ. El a lucrat รฎn anii imediat dupฤƒ Paracelsus ศ™i ascensiunea iatrochimiei ศ™i este uneori considerat a fi โ€žfondatorul chimiei pneumatice.

Ulterior, รฎn 1671 Robert Boyle (1627 - 1691), primul chimist modern, a fost un pionier รฎn experimentarea riguroasฤƒ. Cunoscut pentru legea lui Boyle, care descrie relaศ›ia fundamentalฤƒ dintre presiunea unui gaz ศ™i volumul pe care รฎl ocupฤƒ, menลฃiona cฤƒ turnรขnd acid sulfuric sau clorhidric peste piliturฤƒ de fier, se degajฤƒ โ€žun aerโ€. Astfel a redescoperit reacศ›ia dintre pilitura de fier ศ™i acizii diluaศ›i, care are ca rezultat producerea de hidrogen gazos. El a observat cฤƒ aceste fumuri erau foarte inflamabile ศ™i cฤƒ flacฤƒra degaja multฤƒ cฤƒldurฤƒ, dar nu prea multฤƒ luminฤƒ.

Renaศ™terea apei.

 

รŽn anul 1783 marele savant francez Antoine Lavoisier (1743 - 1794), chimist, filozof ลŸi economist, a fost cea mai imporยญtantฤƒ personalitate care a contribuit la dezvoltarea chimiei. El a clasificat substanลฃele anorganice รฎn oxizi, baze, acizi ลŸi sฤƒruri. Dupฤƒ ce a demonstrat cฤƒ apa ศ™i aerul nu sunt elemente chimice, a inclus รฎn cartea sa o listฤƒ a acelor substanศ›e pe care el le considera elementare. Deศ™i lista lui conศ›ine cรขteva erori, tabelul periodic modern al elemenยญtelor chimice este รฎn esenศ›ฤƒ o versiune รฎmbunฤƒtฤƒศ›itฤƒ a celui elaborat de Lavoisier. A fost primul care a enunศ›at clar principiul conservฤƒrii masei รฎn reacศ›iile chimice. Denumit pฤƒrintele chimiei moderne, era รฎn plinฤƒ activitate de reformare ลŸi modernizare a chimiei. Celebru pentru cercetฤƒrile sale extraordinare despre oxigen, hidrogen ศ™i combustie, รฎmpreunฤƒ cu un colaborator de-al lui, Lavoisier a reuลŸit sฤƒ producฤƒ apฤƒ prin ardere aplicรขnd formula 2H2 + O2 = 2H2O. El dฤƒ acestui gaz numele de hidrogen de la cuvintele โ€žhidroโ€= apฤƒ ลŸi โ€žgennonโ€= a da naลŸtere, pentru cฤƒ principala proprietate a Hidrogenului este de a da naลŸtere apei.

Cu certitudine, dacฤƒ nu ar fi fost ghilotinat la vรขrsta de 50 de ani, chipurile pentru trฤƒdare, chimia ar fi fost mult mai evoluatฤƒ astฤƒzi. Vezi toatฤƒ istoria lui aici.

Hydrogen Expert 

Cea mai bunฤƒ solutie รฎn anihilarea carbonului este cu hidrogen
Ne gaseศ™ti ศ™i pe TikTok cu sistemele noastre de hidrogen HHO
Mesaje text ศ™i vocale depre hidrogen HHO
Ne gaseศ™ti ศ™i pe Instagram cu sistemele noastre de hidrogen HHO
Ne gaseศ™ti ศ™i pe Facebook cu sistemele noastre de hidrogen HHO

HydrogenExpert.ro - 2022 - Toate drepturile rezervate -

Site creat de KronAds.ro - Fabrica de Brand-uri -

รŽnvaศ›ฤƒ despre hidrogen

Kit-uri de instalare HHO

Viitorul nostru se bazeazฤƒ pe hidrogen

Contact

Hartฤƒ site